Soliști

Florin Ionescu-Galaţi s-a impus în viaţa muzicală românească drept unul dintre vârfurile generaţiei sale. Născut la Bucureşti în anul 1970, a început studiul viorii la vârsta de patru ani sub îndrumarea tatălui său, cunoscutul violonist şi dirijor I. Ionescu-Galaţi.

Apariţia în public alături de Orchestra Naţională Radio, la vârsta de zece ani, cu concertul de vioară de Kabalevski, prevestea un talent neobişnuit. A studiat la Şcoala de Muzică din Braşov cu profesorul Radu Hamzea şi a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa maestrului Ştefan Gheorghiu.

Este laureat al concursurilor internaţionale „Usti nad Orlici” (Cehoslovacia), „Dinu Lipatti” şi „George Enescu” (România), „Tibor Varga” (Elveţia), „Paganini” (Italia) și „Wieniawski” (Polonia). Cariera sa internaţională, începută în 1982, s-a derulat spectaculos în recitaluri şi concerte alături de ansambluri cunoscute ca: orchestrele simfonice de la Graz, Saarbrücken, Marsilia, München, Genova, Atena, Istanbul, Ankara, Izmir, Chişinău, orchestrele radio din Basel, Bucureşti, etc., în săli de renume precum „Gasteig” şi „Herkules” din München „Carnegie Hall” din New York, „Beethoven Halle” din Bonn și „Santory Hall” din Tokyo. În diverse formule camerale a colaborat cu Ayla Erduran, Viktor Pikaisen, Viktor Tretiakov, Lory Wallfisch și Valentin Gheorghiu. 

A realizat înregistrări de referinţă pentru posturi de radio sau TV din Germania, Turcia, Franţa, Japonia, SUA. Este un foarte apreciat muzician ce se remarcă prin abordarea partiturilor complexe, cu roluri solistice de mare virtuozitate. A primit Premiul Televiziunii Române (1996, 1997) şi Premiul Pro TV pentru participarea ca solist în concertul televizat co-producţie româno-americană, Marele Premiu al Uniunii Criticilor şi Interpreţilor Români (1996), Premiul pentru promovarea muzicii româneşti în ţară şi în străinătate acordat de Uniunea Criticilor Muzicali (2002). În Turcia a fost desemnat „Cel mai bun solist al Anului 2002”.

A reușit să stabilească o conexiune puternică cu artiștii brașoveni dar și cu publicul, transmițând profesionalismul, sensibilitatea și emoția de care este stăpânit.